Dragos: "Arta noastra consta in a gasi un echilibru intre spaima de a fi om si minunea de a fi om" - C.C.

La prima vedere plecam in aceasta misiune ca cercetatori, ca oameni de stiinta care desi studiaza interese diferite, sunt uniti de o intelegere comuna a lumii. Dar nu este doar atat, cea mai importanta parte a acestei calatorii este ca plecam ca oameni, care incearca sa descopere ceva despre ei cautand explicatii in lumea din afara. Desi suntem doctorazi, doctori in stiinte, toata munca noastra consta in a forta intreaga lume, infinita si misterioasa intr-un limbaj si intr-un inteles comun pe care il putem intelege. Carl Sagan spunea intr-un interviu in fata guvernului american ca cercetarea spatiului nu asigura descoperirea vietii si extraterestilor ci este in primul rand o cale importanta prin care oamenii sa devina uniti, sa gandeasca cu totii in aceeasi directie, sa se exinda dincolo de granitele lor. Daca nu suntem uniti in clipe de libertate si pace, vom forta crearea conflictelor pentru a putea ajunge la aceasta intelegere. Precum ne invata celebrul psihoterapeut Carl Jung, conflictele noastre interioare daca nu sunt rezolvate, sunt reflectate in lumea din afara in situatii reale ce trebuiesc rezolvate. Ce legatura are aceasta cu misiunea noastra? Plecam nu pentru a descoperi o alta lume ci pentru a extinde intelesul pe care il dam acesteia. Desi ni se pare ca traim in lumi diferite, ca exista planete, universuri, multiversuri, constelatii, e aceeasi lume, intelegerea noastra despre ea este limitata.
Eu am avut sansa sa calatoresc singur in Antarctica, aproape de Polul Nord, acum pe Marte cu o echipa minunata, nu pentru a privi locurile respective cu ochi de om de stiinta ci pentru a "vedea" lumea cu simturi de om. Aceasta este ocolul nostru pe care trebuie sa il facem, fiecare dintre noi avem altul si altul si altul. Sa ne scriem cu bine de pe drum.

Mars, Saturn & Jupiter through my telescope

Exploratorii - Space exploration is in our genes. We are just returning home to the stars.

Calea lactee asa cum se vede ea din Noua Zeelanda unde se infasoara in jurul orizontului

M-am intrebat adesea ce ne-a facut pe noi oamenii sa ne depasim limitele si sa plecam din casele noastre in cautare de praf de drum. Eu am ajuns in emisfera sudica numai ca sa aflu ca venisera si altii inaintea mea, nu eram singura plecata de dor de duca.

Apoi am aflat ca toate elementele chimice in afara de hidrogen, au fost create candva, intr-o stea. De la fier in sus, datorita greutatii atomice mari, s-au format intr-o explozie de supernova.

Azotul, oxigenul, carbonul, lumii, care impreuna au impletit ADN-ul, cealalta minune a existentei, toate au fost facute acolo, in creuzetul universului, dupa facerea lumii. Si atunci, ma gandesc, explorarea spatiului este codificata in genele noastre. Plecam, doar ca sa ne intoarcem acasa, in stele.

Mai multe povesti instelate aici

Haritina: Marte, aducatorul

Marte – zeul, frumosul, razboinicul, aducatorul primaverii, planeta pe care o zi se cheama “sol” (insorita), Marte rosu, albastru, verde (vezi Kim Stanley Robinson), Marte cu cel mai inalt munte (Olympus) si cel mai mare canion (Valles Marineris) din sistemul solar, Marte cu cei doi strajeri ai sai, satelitii Frica (Phobos) si Teroarea (Deimos). Marte, pe care Steaua Polara se cheama Deneb (din constelatia Crucii Nordului – Cygnus), Marte rivalul lui Antares (anti-Ares – Ant’Ares) giganta rosie din constelatia Scorpius.

Marte rosu.

O (un) sol pe Marte dureaza cu patruzeci de minute mai mult decat o zi de-ale noastre si o primavara tine sase luni terestre.

Holst l-a tradus pe Marte in sunet. Nasa l-a tradus in imagini superbe si doar de noi restul va depinde daca il vom adapta pentru viata.

Virgiliu: Despre rovere si stele cazatoare

O minge de foc, o scânteiere, şi apoi o explozie de alb. O sămânţă căzu din cer şi se grăbi să înflorească. Trezit din somnul său interplanetar, un cărăbuş de Mai se furişă dintre petale, întinzându-şi aripile la soare. Sonda spaţială Spirit a sosit pe Marte.

Au ajuns la marginile sistemului solar, şi s-au scăldat în atmosfera planetei Jupiter. Au călărit pe cocoaşele asteroizilor, şi au cules polenul cometelor. Exploratorii robotici au pătruns dincolo de graniţele prezenţei umane. Corpurile noastre fragile nu ar putea să suporte presiunile pe care ei le îndură - ei nu au nevoie de sisteme elaborate de menţinere a vieţii, nici nu pretind să se întoarcă acasă din peregrinările lor. Sunt maşinării minunate – dar rămân doar maşinării.

Nu au frică, dar nu simt nici plăcere. Pentru ei, un răsărit e doar un răsărit, nu un moment de poezie. Pentru ei, Marte e doar un peisaj golaş, nu o grădină japoneză de nisip. Suntem noi, oamenii, cei care găsim poezie dincolo de imaginile pe care ei le transmit. Suntem noi, oamenii, cei care visăm ca într-o zi să ne facem cuibul printre stele. Ei nu au vise proprii, dar ne poartă în cosmos propriile noastre vise. Nu trebuie să alegem între explorarea robotică şi cea umană. Într-o minunată simbioză, avem nevoie de ei, şi ei au nevoie de noi - fiindcă nu e puterea soarelui sau a atomului care îi poartă către stele, ci propria noastră viziune.

Sunt deschizătorii noştri de drumuri, sunt mesagerii noştri. Sunt vocile care propovăduiesc în deşertul marţian venirea noastră. Avem nevoie de ei să ne deschidă cărările - unde merg ei, noi trebuie să urmăm.

Fiindcă doar noi, oamenii, ne punem dorinţe când cade câte o stea.

Numaratoarea inversa a inceput: T - 3 luni

Mai sunt trei luni pana la inceperea misiunii ROMars 2011 - prima simulare martiana romaneasca. Ocazie cu care lansam pagina oficiala de web a misiunii, si invitatia de a urmari progresul "marsonautilor" romani.